Rolul PH-ului in medicina

1. PH-ul urinei
2. PH-ul sanguin

1.PH-ul urinei

Examenul urinei este o parte importanta din examenul general al oricarui pacient. Analiza urinei este o parte integranta a diagnosticului la bolnavii din toate disciplinele medicinei, fiind o sursa de informatii care poate fi obtinuta rapid si usor . Pentru un regim mixt obisnuit urina din 24 de ore are reactie usor acida . Aceasta este exprimata prin pH, valorile variind intre 5 si 7. In conditiile fiziologice, pH-ul urinar variaza in functie de alimentatie .Un regim alimentar bogat in proteine scade pH-ul urinar fiind cuprins intre 5,2 si 5,3 , in timp ce intr-un regim exclusiv vegetarian, urina este alcalina , cu pH cuprins intre 7,0 si 7,5.

• Valori scazute ale pH-ului urinar (urini acide ) se intalnesc in reumatismul poliarticular cronic, diabetul zaharat, insuficienta renala.
• Valori crescute ale pH-ului urinar (urini alcaline) observam in varsaturi abundente si in infectii ale cailor urinare.

2.PH-ul sanguin

Analizele sangelui ne dau informatii importante si diverse asupra starii de sanatate a unei persoane (uneori anormalitatile apar in sange cu ani inainte de a se manifesta ca boala).Lichidele organismului au in general o reactie usor alcalina, astfel pH-ul sanguin arterial variaza intre 7,39-7,44; in sangele venos (in repaus) este cu 0,02 mai scazut decat cel arterial, considerandu-se pH-ul normal pentru sange venos pana la 7,35; in hematie este mai scazut decat cel plasmatic cu 0,08-0,14.La persoanele in varsta pH-ul sanguin e mai apropiat de limita inferioara (sangele devine mai acid), iar la copii e mai crescut, ceea ce favorizeaza fenomenele de crestere.PH-ul e scazut dimineata, pentru ca excitabilitatea centrilor respiratori scade in cursul noptii si se acumuleaza dioxid de carbon. El scade deasemenea in efortul fizic, prin formarea unui exces de acid lactic, precum si in cursul digestiei intestinale. Creste in timpul digestiei gastrice datorita pierderii de H+ prin sucul gastric.Devierile pH-ului in afara limitelor amintite produc tulburari grave si chiar moartea. Limita inferioara compatibila cu viata este 6,8 iar cea superioara 7,8.Echilibrul ionilor de H este agresionat in mod normal de aportul sau producerea de alcaline si acizi. Agresiunea alcalina consta in aportul de radicali bazici continuti in alimente (mai ales in legume, fructe) sau in urma reabsorbtiei unora dintre secretiile digestive alcaline.Agresiunea acida este mult mai importanta si provine din alimentatie (proteine, glucide, lipide). Pana in prezent a fost descrisa o tripla sursa de H+:-arderea incompleta a unei parti de lipide si glucide (in mod normal ele sunt arse pana la H2O si CO2, ambele eliminandu-se);-oxidarea aminoacizilor sulfurati proveniti din catabolizarea proteinelor, care da nastere la acid sulfuric transformat imediat in sulfati. Aceasta sursa de H+ sta la originea a 60-80% din acizii formati in organism;-oxidarea si hidroliza fosfoproteinelor care produc acid fosforic transformat apoi in fosfat.Constanta pH-ului sanguin , conditie homeostatica deosebit de importanta pentru procesele biologice, este mentinuta de sistemele tampon din sange . La acestea se adauga mecanisme diferite, care adapteaza functiile organismului la necesitatea de a elimina substantele acide sau bazice.

Sistemele-tampon

Prin sistem tampon se intelege existenta concomitenta in solutie a unui acid slab (putin disociabil) si a uneia dintre sarurile sale cu o baza tare ( puternic disociabila ) , ceea ce confera posibilitatea de a tampona un acid sau o baza puternica . Acidul puternic va reactiona cu cationul sarii sistemului tamponat luand nastere acidul slab care , disociind putin nu va modifica important pH-ul. O baza puternica va reactiona cu acidul slab formand sare si apa .

Mecanisme biologice de reglare a pH-ului

• Mecanismul respirator-intervine in echilibrului acido -bazic prin cresterea sau sacderea eliminarii de CO2 si H2 O.
• Mecanismul renal este cel care rezolva urmarile agresiunilor asupra balantei ionilor de H, deoarece sistemele -tampon corijeaza doar temporar dezechilibrele , iar mecnismul respirator nu poate face fata decat pana la un anumit nivel, ca mijloc de compensare.La mentinera echilibrului acido-bazic contribuie si alte organe.
• Ficatul neutralizeaza ionii si transforma acidul lactic in glicogen..
• Pielea elimina acizi (uric ,lactic ,etc.) , rol mai evident in transpiratia abundenta .
• Tractul digestiv influenteaza echilibrul acido- bazic in functie de reactia secretiilor . In decursul digestiei gastrice se pierde acid sub forma de HCl, prin care se reduce aciditatea plasmei , iar in digestia intestinala prin secretia intestinala si pancreatica (cu un pH=8), pentru ca se pierd echivalenti alcalini sub forma de bicarbonat,se produce o scadere a pH-ului.

Dezechilibre acido-bazice

• Acidoza : apare prin cresterea cantitatii de acizi (care poate fi metabolica sau respiratorie ) sau spolierea de baze, mecanisme care duc la scaderea pH-ului sub 7,35.
• Alcoza: apare prin scaderea cantitatii de acizi sau acumularea de baze (care poate fi de asemenea metabolica sau respiratorie ), ceea ce duce la cresterea pH-ului peste 7,40.

Actiunea ph-ului in Organismul Uman

Respiratia
Cresterea concentratiei ionilor de hidrogen din sange accelereaza respiratia.Efectul se realizeaza prin chemoreceptorii vasculari, care sunt sensibili la variatiile concentratiei ionior de H din sange.Scaderea pH-ului sanguin duce la intensificarea respiratiei.Cresterea pH-ului inhiba functia respiratorie.In timpul efortului fizic se acumuleaza in sange o cantitate insemnata de cataboliti acizi(acid lactic, acid glumatic ect).

Saliva
Saliva mixta contine 99.3% apa si 0.7% reziduu uscat, format din 0.2% substante anorganice si 0.5% substante organice.Substantele organice sunt reprezentate prin mucina, globuina si fermenti.Substantele anorganice sunt reprezentate prin saruri de K, Na, Ca, Mg sub forma de bicarbonati si sulfati, tinuti in solutie prin reactia usor acida a salivei- pH 6.7-7.

Digestia gastrica
Actiunea chimica a stomacului asupra alimenteor se datoreaza prezentei sucului gastric, un lichid incolor, limpede, cu o reactie puternic acida pH 1-1.5vSucul gastric este format din 99% apa si 1% reziduu uscat, ce contine atat subst organice si anorganice. Dintre subst anorganice rolul cel mai important il are acidul clorhidric HCl.HCl creeaza conditii optime de pH pt activitatea sucului gastric.

Digestia intestinala
Actiunea chimica a intestinului subtire se realizeaza prin sucul pancreatic, intestinal si bila.Sucul pancreati contine bicarbonat de sodiu, de potasiu si clorura de sodiu care ii confera o reactie usor alcalina: pH 7.5-8.2.Sucul intestinal are in compozitie subst anorganice(Na+, Cl-, HCO3-, N+) care-i confera un pH usor alcalin :7-8.5. Sarurile anorganice din compozitia bilei (NaCl, NaHCO3) ii asigura un pH alcalin 7.7.

Rinichiul- stabilizator acido-bazic
Metode:

• economisirea bazelor-Na prin eliminarea unor acizi slabi- acid carbonic,uric hipuric,betaoxibituric.
• secretia de amoniac pt neutralizarea acizilor liberi care se elimina sub forma sarurilor de amoniu.
• utilizarea sarurilor de fosfati ca sistem tampon. In urma unui efort fizic, cand reactia sangelui tinde sa scada, rinichii elimina fosfati acizi(NaH2PO4), iar cand pH-ul sanguin tinde spre alcalinitate accentuata, rinichii elimina fosfati dibazici -Na2HPO4.

Reactia urinii VS. alimentatie

Reactia urinii depinde de alimentatie:

• - in urma unei alimentatii mixte, urina este usor acida cu un pH aproximativ 6 (extreme 4.8-8.2).
• - o alimentatie vegetariana duce la formarea urinei cu un caracter usor alcalin pH 7.5-8.
• - o alimentatie bogata in proteine accentueaza aciditatea urinii pH 4.8-5.2.

Analizatorul vizual

In ochiul tinut la intuneric reactia retinei este neutra, iar in ochiul luminat ea devine acida.Aceasta modificare de pH se explica prin prezenta fosforului anorganic, care rezulta din descompunerea subst fotosensibile aflate in elementele senzoriale.

Metobolismul de adaptare

Fenomene de metabolism adaptiv pot fi surprinse chiar la microorganisme. Produsele metabolice eliberate de aceste organisme in mediu nu sunt produse riziduae inutile.De pilda la unele microorganisme aerobe saprofite, in conditii aerobe de viata si la un pH neutru inmultirea este intensa, iar in mediu nu se acumuleaza produse metaboice.Daca pH-ul devine alcalin, in mediu apare acid acetic, produs de oxidare, care tinde sa aduca spre neutralitate pH-ul. In mediul alcalin unele microorganismele utilizeaza de preferinta ioni amoniacali, ceea ce scade alcalinitatea.Ele elimina azot mai ales sub forma de uree, prevenind alcalinizarea excesiva.