Important pentru sanatate este sa se asigure mentinerea echilibrului acido-bazic. Profesorul N. Catrina, in cartea Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene, ne da valorile pH-lui. Umorile organismului (lichidul din celule si din jurul lor) trebuie sa aiba pH = 6,8-7,8. Un rol important il au sarurile minerale care sunt bazice, in mod deosebit potasiul si ionul fosfat. Sangele are 20% acizi si 80% baze. PH sange = 7,35. Daca pH <> 7,35, avem alcaloza. PH-ul este influentat si de activitatile mentale si fizice. Ptialina salivara actioneaza in gura cand mediul este neutru sau slab alcalin (pH>7). Daca o persoana consuma zahar, grasime sau proteine, ptialina va lipsi din saliva. Ea exista in prezenta amidonului.
Pepsina stomacala actioneaza in mediu acid (pH = 2-4). Secretia pepsinei este anulata de bauturile foarte reci si de alcool, care o distruge. Vederea unui aliment sau mirosul provoaca secretie de pepsina. De aceea, masa trebuie sa fie cat mai atragatoare.Supraacidificarea duce la inflamatii in punctele sensibile, cataruri cronice ale mucoaselor (nas, gat, stomac, intestin, vezica, organe genitale), reumatism, hipertensiune, infarct, boli de ficat, bila, pancreas, rinichi, metabolism (obezitate, diabet, arterioscleroza). Neutralizarea se face cu saruri alcaline: K, Ca, Na, Mg etc. Acestea lipsesc din carne, oua, dar se gasesc in legume, plante medicinale, tarate etc. Cand nu mai are de unde sa le consume, organismul ia din organele care le contin: articulatii, cartilaje, tendoane, tecile nervilor etc, aparand inflamatii, dureri articulare, anchilozarea muschilor.
Supraacidificarea produce si o crestere a tesutului limfatic, oboseala, insomnie, deprimare. Eliminarea excesului de reziduuri prin piele este cauza multor boli de piele.Alimente acidifiante sunt: carnea, zaharul, alcoolul, condimentele (sare, otet, mustar, piper etc), margarina, uleiul rafinat, pastele fainoase, ciupercile, fructele verzi. Alimente ideale sunt: produsele lactate, galbenusul de ou, mierea, legumele, fructele bine coapte.
Fructele dulci (smochine, curmale, struguri dulci, mere dulci, banane) sunt alcalinizantii ideali. Alcalinizante sunt si legumele, in special cele feculente (cartoful, napul), legumele radacinoase (sfecla, morcovul, telina, pastarnacul), legumele verzi (anghinare, telina cu frunze, varza, castravetele, dovleacul, dovlecelul, mararul, fasolea verde, patrunjel verde, spanacul, papadia, laptuca), legumele cu bulbi (ceapa, uituroiul, prazul). Spanacul fiert contine acid oxalic care elimina Ca. Se vi consuma cu prudenta, preferabil crud, in salate. Se recomanda consumarea salatei cu papadie. Citricele si rosia au o reactie finala alcalina. Si tineti minte citatul lui Yog Ramacharaka : „Pe om il hraneste nu ceea ce mananca, ci ceea ce asimileaza".
Bine ai venit
blog in constructie ...please be patient
Rinosinuzitele
Sinuzita a devenit o importanta problema de sanatate publica in tarile dezvoltate; in anul 1933, o ancheta desfasurata la nivel national nord-american asupra pacientilor tratati in regim de ambulator a demonstrat ca sinuzita este afectiunea cronica cel mai frecvent intalnita, incidenta ei depasind-o pe cea a artritei sau chiar a hipertensiunii. Intre anii 1985 si 1992, sinuzita a reprezentat in SUA a cincea cauza pentru care sunt prescrise antibiotice in medicina de ambulator.
Calitatea vietii in sinuzita cronica
Un grup de cercetatori americani au creat un chestionar ( numit SF- 36, Medical Outcome Study Short-form 36-Item Health Survey) care reflecta cu acuratete starea generala de sanatate si contine 36 de intrebari.S-a demonstrat ca pacientii cu sinuzita cronica prezinta modificari marcate ale starii de sanatate generala, puse in evidenta prin alterarea scorului obtinut la chestionarul SF-36. Chestionarul aici Desi sinuzita cronica este o afectiune foarte raspandita, nu este cunoscut impactul pe care il exercita asupra calitatii vietii in general si asupra starii de sanatate generala a pacientului. Aceste studii asupra calitatii vietii confirma parerea generala conform careia, suferinta pacientilor cu sinuzita cronica este mult mai cuprinzatoare decat pot exprima simptomele specifice.Suprinzator a fost constatarea influentei negative pe care sinuzita cronica o exercita asupra integrarii normale in societate a acestor pacienti. In cateva domenii componente ale starii de sanatate generala, sinuzita cronica se dovedeste mai debilitanta chiar decat angina pectorala, insuficienta cardiaca, BPCO, lombalgia sau sciatica. Deoarece au fost exclusi pacientii cu afectiuni asociate, precum astmul bronsic, diferentele observate reflecta handicapul generat exclusiv de sinuzita cronica. Influenta majora a sinuzitei cronice asupra calitatii vietii si a starii generale de sanatate, demonstrate in acest studiu, are implicatii majore din perspectiva sanatatii publice. Se poate presupune ca acest grup populational necesita resurse mari pentru ingrijirea de specialitate, iar incapacitatea temporara de lucru generata este semnificativa.
Rinosinuzitele
Sinuzita a devenit o importanta problema de sanatate publica in tarile dezvoltate; in anul 1933, o ancheta desfasurata la nivel national nord-american asupra pacientilor tratati in regim de ambulator a demonstrat ca sinuzita este afectiunea cronica cel mai frecvent intalnita, incidenta ei depasind-o pe cea a artritei sau chiar a hipertensiunii. Intre anii 1985 si 1992, sinuzita a reprezentat in SUA a cincea cauza pentru care sunt prescrise antibiotice in medicina de ambulator.
Calitatea vietii in sinuzita cronica
Un grup de cercetatori americani au creat un chestionar ( numit SF- 36, Medical Outcome Study Short-form 36-Item Health Survey) care reflecta cu acuratete starea generala de sanatate si contine 36 de intrebari.S-a demonstrat ca pacientii cu sinuzita cronica prezinta modificari marcate ale starii de sanatate generala, puse in evidenta prin alterarea scorului obtinut la chestionarul SF-36. Chestionarul aici Desi sinuzita cronica este o afectiune foarte raspandita, nu este cunoscut impactul pe care il exercita asupra calitatii vietii in general si asupra starii de sanatate generala a pacientului. Aceste studii asupra calitatii vietii confirma parerea generala conform careia, suferinta pacientilor cu sinuzita cronica este mult mai cuprinzatoare decat pot exprima simptomele specifice.Suprinzator a fost constatarea influentei negative pe care sinuzita cronica o exercita asupra integrarii normale in societate a acestor pacienti. In cateva domenii componente ale starii de sanatate generala, sinuzita cronica se dovedeste mai debilitanta chiar decat angina pectorala, insuficienta cardiaca, BPCO, lombalgia sau sciatica. Deoarece au fost exclusi pacientii cu afectiuni asociate, precum astmul bronsic, diferentele observate reflecta handicapul generat exclusiv de sinuzita cronica. Influenta majora a sinuzitei cronice asupra calitatii vietii si a starii generale de sanatate, demonstrate in acest studiu, are implicatii majore din perspectiva sanatatii publice. Se poate presupune ca acest grup populational necesita resurse mari pentru ingrijirea de specialitate, iar incapacitatea temporara de lucru generata este semnificativa.
Thursday, 22 May 2008
Echilibrul acido-bazic
Labels:
Biologie,
Biologie si Sanatate,
Tratamente_naturiste
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment